Despre prietenie II

Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata. In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.

Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin “libertate” uneori inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite. Depinde de caz, de situatie..

Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in  general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti. Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.

Asadar..intr-o lume superficiala, ca cea  in care traim, avem uneori parte si de prieteni superficiali. Uneori..caci sunt destule situatii in care primim mai mult decat oferim. In acest caz ma macina intrebarea: oare meritam?

Am adunat cateva vorbe de duh.

Daca socotesti prieten pe cineva in care nu ai aceeasi incredere ca si in tine insuti, faci o mare greseala si nu cunosti valoarea adevaratei prietenii. (Seneca)

Prietenia inseamna o usa care se deschide doar pentru o anumita persoana.(Antoine de Saint-Exupery)

Vei intalni oameni care te vor uita. Vei uita oameni pe care i-ai intalnit. Dar uneori intalnesti oameni pe care nu ii poti uita.  Aceia sunt prietenii tai. (Anonim)

 

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Despre prietenie II&8221;

  1. Prieteni superficiali? Să mint să spun că nu cred în aşa ceva şi că n-am întâlnit niciodată? :]]
    Ăhm.. acea toleranţă despre care vorbeşti – probabil că aşa este. Nu ştiu. Mereu am crezut că prietenia este un subiect mult prea fragil, şi niciodată nu mi-am permis să-l cataloghez a fiind „cumva” .
    Tot ceea ce ai scris tu e relatat foarte bine, şi aşa e. Şi noi suntem la fel.. Ne-am obişnuit cu unele persoane în unele locuri, şi din asta plus o droaie de sentimente, rezultă prietenia.
    Eu-s genul care oferă. Ofer mai mult decât primesc şi nu ştiu de-i avantaj sau dezavantaj… Şi nici să-ţi zic dacă se merită nu pot.
    Aici depinde de persoana fiecăruia…

  2. ooo,despre prietenie ,putem vorbi neincetat.Despre asa zisele prietenii ”de suprafata” sau fatada ,cu toti am avut parte,si am simtit ca suntem singuri in momentele grele pe aceasta lume,dar surpriza vine de acolo de unde te astepti mai putin .Mai exact de la persoana care nici nu te astepti,cei patiti stiu despre ce vorbesc….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s